Despre curaj…
Sa ai curajul sa iti urmezi intuitia si inima cand toti iti
sunt impotriva. Cand toti iti striga ca faci o mare greseala, ca vei regreta
amarnic, ca drumul pe care ai ales sa mergi este cel care te va duce la
pierzanie.
Ca totul se va narui in jurul tau, ca soarele va fi pentru
tine un biet led de 15 wati, norocul tau se va dezice de tine pentru totdeauna
si soarta iti va presara in cale numai maracini si cucuta. Realitatea nu-ti va
servi altceva decat diverse nuante de
gri si tot ce vei gusta va fi acru sau amar.
Deseori mi-am imaginat ca in momentul judecatii de apoi vei
sta cuminte pe un scaun si in fata ta se va proiecta un film. Nu filmul vietii
tale, ci momentele cruciale din viata in care ai ales pe ce drum sa apuci. Vei
vedea rascrucea si apoi ti se va arata cum ar fi fost daca apucai pe drumul sau
cararile celelalte. Care ar fi fost destinul tau daca ai fi ales altceva decat
drumul pe care ai ales sa mergi. Si regretele sau fericirea care te vor
cuprinde in functie de deciziile tale. Si bilantul final in care vei constata
ca fie ai esuat lamentabil sau ai trait din plin si ai inteles ce te poate face
fericit.Bilantul asta mi se pare mie adevarata judecata in care tu, suflet fara
de trup, realizezi cum ar fi trebuit sa traiesti viata pretioasa care ti-a fost
data. Si ca poate ai pierdut unica sansa de a fi fericit si de a simti toate
senzatiile alea pe care numai trupul ti le poate oferi. Esti acum o fantoma
care nu mai poate atinge, nu-si mai poate simti inima batand cu putere si
pielea de gaina, nu mai poate ofta sau simti fluturi in stomac. Nu mai poate
zambi sau plange. Mai poate doar iubi sau uri si devine astfel o energie
pozitiva sau negativa. Atat. Incarcata de regrete sau plina de iubire.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu